LEGEA NR.466

Privind statutul asistentului social

DIN 04.11.2004

Publicata in M.O. 1088 din 23.11.2004

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza Statutul asistentului social în România, precizând rolul Colegiului National al Asistentilor Sociali, denumit în continuare Colegiul, în apararea intereselor profesionale ale membrilor sai.
Art. 2. - (1) Pot fi asistenti sociali urmatoarele persoane:
a) cetatenii români;
b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din Spatiul Economic European si ai Confederatiei Elvetiene;
c) cetatenii statelor terte cu care România are acorduri bilaterale de reciprocitate si care au resedinta temporara sau permanenta în România.
(2) Titlul de asistent social poate fi detinut de:
a) persoana care a obtinut diploma de licenta în cadrul unei institutii de învatamânt superior cu specializare în domeniu, forma de lunga durata, 4 ani, acreditata conform legii;
b) persoana care detine diploma de absolvire a unei institutii de învatamânt superior cu specializare în domeniu, forma de scurta durata, 3 ani, acreditata conform legii;
c) persoana care detine diploma de asistent social echivalata conform legii;
d) persoana care detine diploma de asistent social eliberata sau recunoscuta în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în unul dintre statele apartinând Spatiului Economic European ori în Confederatia Elvetiana.
(3) În cazul cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state ale Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene, recunoasterea diplomei de asistent social obtinuta în unul dintre statele mentionate va fi efectuata conform Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica si diplomelor obtinute de cetatenii români în unul dintre aceste state.
(5) Titlul de asistent social nu poate fi obtinut de persoana care se gaseste în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de prezenta lege. Art. 3. - (1) Asistentul social pune în practica cunostintele, normele si valorile asistentei sociale pentru a interveni si a acorda asistenta persoanelor sau comunitatilor, la cererea acestora sau ori de câte ori situatia o impune.
(2) Asistentul social participa activ la elaborarea si aplicarea politicilor sociale în domeniu, strategiilor si planurilor de actiune la nivel local, judetean, national si international, promovând bunastarea sociala.
(3) Asistentul social desfasoara în principal urmatoarele tipuri generale de activitati:
a) identifica segmentul de populatie ce face obiectul activitatilor de asistenta sociala;
b) identifica si evalueaza problemele socioumane dintr-o anumita regiune, comunitate sau localitate;
c) dezvolta planuri de actiune, programe, masuri, activitati profesionalizate si servicii specializate specifice domeniului;
d) sensibilizeaza opinia publica si o informeaza cu privire la problematica sociala;
e) stabileste modalitatile concrete de acces la prestatii si servicii specializate de asistenta sociala pe baza evaluarii nevoilor;
f) dezvolta programe de cercetare stiintifica si formare profesionala.
(4) Tipurile de activitati prevazute la alin. (3) pot fi modificate si completate la propunerea Colegiului, în conformitate cu prevederile legale.
(5) Institutiile si organismele publice sau private, abilitate prin lege sa desfasoare activitati de asistenta sociala, au obligatia de a asigura realizarea activitatilor prevazute la alin.(3) de catre asistenti sociali sau sub îndrumarea directa a acestora.
Art. 4. - Asistentul social respecta valorile si principiile etice referitoare la furnizarea serviciilor de calitate, justitia sociala, demnitatea si unicitatea persoanei, autonomia persoanei, dezvoltarea relatiilor umane si dezvoltarea profesionala permanenta, în vederea cresterii calitatii interventiei sociale. Art. 5. - Asistentul social îsi poate desfasura activitatea în regim salarial sau independent, cu drept de libera practica:
a) în sectorul public, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare, si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile ulterioare;
b) în sectorul privat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare, a prevederilor regulamentelor societatii sau organizatiei respective.

CAPITOLUL II Statutul asistentului social

SECTIUNEA 1 Formarea initiala a asistentului social si conditiile de exercitare a profesiei

Art. 6. - Formarea asistentului social se realizeaza în cadrul institutiilor de învatamânt superior acreditate conform legii, specializate în asistenta sociala, forme de învatamânt universitar de scurta durata si de lunga durata.
Art. 7. - Profesia de asistent social poate fi exercitata de persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este cetatean român sau cetatean al altui stat, în conditiile prevazute la art. 2 alin. (1);
b) are studii de specialitate în asistenta sociala, conform prevederilor art. 2 alin. (2);
c) este înregistrata în Registrul national al asistentilor sociali din România;
d) nu se gaseste în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute în prezenta lege.
Art. 8. - (1) Asistentul social îsi poate desfasura activitatea numai dupa aprobarea cererii de înscriere ca membru în Colegiu. Aprobarea cererii duce în mod automat la înregistrarea în Registrul national al asistentilor sociali din România si la eliberarea avizului de exercitare a profesiei. (2) Documentele necesare aprobarii cererii sunt:
a) una dintre diplomele prevazute la art. 2 alin. (2);
b) documente medicale;
c) certificat de cazier judiciar;
d) declaratie pe propria raspundere ca nu se afla în situatii de incompatibilitate cu statutul de asistent social.
(3) Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state din Spatiul Economic European si ai Confederatiei Elvetiene pot depune documentele echivalente celor prevazute la alin. (2) lit. b) si c), eliberate de autoritatile competente din tarile de origine sau de provenienta.
(4) Documentele prevazute la alin. (2) si (3) se pot depune atât la sediul central al Colegiului, cât si la sediile descentralizate ale Colegiului, din teritoriu, conform art. 26 alin. (4), cu posibilitatea de a fi trimise si prin posta.
Art. 9. - (1) Profesia de asistent social poate fi exercitata independent, în conditii de libera practica, în formele prevazute de prezentul articol, de catre persoanele prevazute la art. 7 care obtin atestatul de libera practica.
(2) Asistentii sociali pot opta sa înfiinteze cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale, în conditiile legii.
(3) De la data înregistrarii în Registrul national al asistentilor sociali din România, societatile civile profesionale obtin personalitate juridica, cu conditia îndeplinirii cerintelor din dreptul comun.
(4) Cabinetele individuale de asistenta sociala si cabinetele asociate de asistenta sociala în desfasurarea activitatii lor pot angaja colaboratori.
(5) Pentru obtinerea atestatului de libera practica, asistentul social trebuie:
a) sa faca dovada ca a practicat asistenta sociala o perioada de cel putin 5 ani pâna în momentul depunerii cererii;
b) sa nu fi fost gasit vinovat de Colegiu în cazul unor anchete privind practica de asistenta sociala;
c) sa depuna la Colegiu: cererea însotita de curriculum vitae, o scrisoare de motivatie si recomandari din partea a 3 asistenti sociali.
Art. 10. - Cetatenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care exercita profesia de asistent social în unul dintre aceste state în care sunt stabiliti, sunt exceptati de la cerinta dobândirii calitatii de membru al Colegiului, a avizului de exercitare a profesiei si a atestatului de libera practica atunci când desfasoara în România activitatile specifice profesiei, în contextul prestarii de servicii. Aceste persoane depun la Colegiu o declaratie referitoare la serviciile prestate si documentul care atesta exercitarea legala a profesiei în statul în care sunt stabiliti, eliberat de autoritatile competente ale acestui stat. Pe baza acestor documente, persoanele respective sunt înregistrate automat în Registrul national al asistentilor sociali din România pe durata prestarii serviciilor.
Art. 11. - (1) Asistentul social desfasoara tipurile generale de activitati prevazute la art. 3 alin. (3), cu obligatia respectarii metodologiei în domeniu, precum si a normelor si valorilor eticii profesionale.
(2) Modul în care asistentii sociali pun în practica prevederile Codului deontologic, precum si modul de utilizare a metodologiei în domeniu sunt stabilite de Colegiu.

SECTIUNEA a 2-a Drepturi si obligatii

Art. 12. - Asistentul social are dreptul:
a) sa contribuie la dezvoltarea profesiei cu scopul de a raspunde în mod adecvat nevoilor sociale;
b) sa-si apere profesia;
c) sa asigure cresterea încrederii societatii în asistenta sociala;
d) sa fie deschis noilor domenii de interventie;
e) la libera practica, potrivit legii;
f) la apararea si reprezentarea intereselor profesionale de catre Colegiu;
g) la accesul informatiilor privind exercitarea profesiei;
h) la pregatirea continua în domeniul asistentei sociale.
Art. 13. - (1) Asistentul social este obligat sa pastreze confidentialitatea în legatura cu situatiile, documentele si informatiile pe care le detine în scop profesional, cu respectarea legislatiei în vigoare si a metodologiilor adoptate de catre Colegiu.
(2) Institutiile si organismele publice sau private au obligatia de a asigura conditiile necesare pentru pastrarea confidentialitatii informatiilor si documentelor de catre asistentul social, în conditiile legii.

SECTIUNEA a 3-a Incompatibilitati si interdictii

Art. 14. - Nu poate beneficia de statutul de asistent social persoana care:
a) nu este înregistrata în Registrul national al asistentilor sociali din România;
b) a fost condamnata printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva pentru savârsirea cu intentie a unei infractiuni în împrejurari legate de exercitarea profesiei de asistent social si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) are stabilita pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a exercita profesia, pe durata stabilita, prin hotarâre judecatoreasca definitiva;
d) are suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sanctiune disciplinara, pe durata suspendarii.
Art. 15. - Statutul asistentului social este incompatibil cu: a) desfasurarea oricarei activitati de natura sa aduca atingere demnitatii profesionale;
b) folosirea cu buna stiinta a cunostintelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal;
c) apartenenta sau promovarea intereselor unor formatiuni politice ori grupari scoase în afara legii.

SECTIUNEA a 4-a Relatiile asistentului social cu alti specialisti în domeniul asistentei sociale

Art. 16. - În rezolvarea unor situatii complexe, asistentul social colaboreaza cu specialisti din alte categorii profesionale.
Art. 17. - În domeniul asistentei sociale sunt implicati atât asistenti sociali ca personal de specialitate, cât si alte categorii de personal cu formare de nivel mediu a caror activitate este coordonata de catre asistentii sociali, care îndeplinesc conditiile prezentei legi.
Art. 18. - (1) Colegiul avizeaza continutul programelor de pregatire a persoanelor cu formare de nivel mediu care lucreaza în domeniul asistentei sociale.
(2) Colegiul colaboreaza cu institutiile de învatamânt superior în vederea adaptarii curriculei universitare la noile nevoi sociale, precum si la organizarea si desfasurarea practicii studentilor în domeniu.

CAPITOLUL III  Principii etice

Art. 19. - Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele sau comunitatile aflate în nevoie, implicându-se în identificarea, întelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale.
Art. 20. - (1) Asistentii sociali promoveaza principiile justitiei sociale, prevazute în actele normative cu privire la asistenta sociala si serviciile sociale. (2) Asistentii sociali asigura egalitatea sanselor privind accesul persoanelor asistate la informatii, servicii, resurse si participarea acestora la procesul de luare a deciziilor.
Art. 21. - (1) Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane.
(2) Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, vârsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut.
Art. 22. - Asistentul social sprijina persoanele asistate în eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, în vederea alegerii celei mai bune optiuni. Art. 23. - Asistentii sociali contribuie la consolidarea relatiilor dintre persoane cu scopul de a promova, reface, mentine si/sau îmbunatati calitatea vietii persoanelor, familiilor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor.
Art. 24. - Asistentii sociali actioneaza cu onestitate si responsabilitate fata de beneficiari, institutii si societate, în concordanta cu normele deontologice ale profesiei, adoptate de comunitatea profesionala prin Colegiu.
Art. 25. - (1) Asistentii sociali trebuie sa îsi desfasoare activitatea numai în aria de competenta profesionala determinata de calificarea si experienta profesionala. Asistentii sociali au obligatia de a-si îmbunatati permanent cunostintele si deprinderile profesionale si de a le aplica în practica.
(2) Asistentii sociali contribuie la îmbunatatirea si dezvoltarea bazei de cunostinte a profesiei.

CAPITOLUL IV Colegiul National al Asistentilor Sociali

Art. 26. - (1) Se înfiinteaza Colegiul ca organizatie profesionala, neguvernamentala, de interes public, apolitica, nonprofit, cu personalitate juridica, autonoma si independenta.
(2) Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel local, judetean, national si international interesele profesiei de asistent social.
(3) Colegiul are sediul central în Bucuresti.
(4) Colegiul are o structura teritoriala stabilita prin regulamentul de organizare si functionare.
(5) Colegiul se constituie din totalitatea asistentilor sociali din România.
(6) Asistentii sociali au dreptul sa adere si la alte forme de asociere profesionala.
(7) Colegiul are obligatia de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Registrul national al asistentilor sociali din România.
Art. 27. - Colegiul are urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza si adopta Codul deontologic al asistentului social, precum si ghidurile de buna practica în domeniu, pentru respectarea principiilor etice; b) propune ministerului de resort norme si reglementari în domeniul asistentei sociale;
c) coordoneaza si sprijina aplicarea reglementarilor si normelor Colegiului de catre asistentii sociali, organismele publice si private în România;
d) avizeaza si elibereaza atestatul de libera practica al asistentului social;
e) pregateste programele de perfectionare continua în domeniul asistentei sociale;
f) elibereaza avizele mentionate în prezenta lege;
g) reprezinta, apara si promoveaza drepturile si interesele membrilor la nivel local, national si international;
h) monitorizeaza respectarea Codului deontologic, reglementarilor si normelor de catre asistentii sociali, indiferent de locul de munca, si aplica sanctiuni disciplinare;
i) colaboreaza cu ministere, institutii ale administratiei publice centrale si locale, institutii de învatamânt si cercetare, organizatii neguvernamentale, agenti economici si altele;
j) gestioneaza Registrul national al asistentilor sociali din România;
k) stabileste cuantumul cotizatiei de membru si al taxelor pentru diferitele sale servicii;
l) colaboreaza cu organisme similare din alte tari în probleme de interes comun.
Art. 28. - (1) Organele de conducere ale Colegiului sunt:
a) Congresul National al Colegiului;
b) Consiliul National;
c) Biroul executiv.
(2) Regulamentul de organizare si functionare si atributiile organelor de conducere vor fi stabilite de Adunarea constitutiva.
Art. 29. - (1) Colegiul elaboreaza norme privind datele care se înscriu în Registrul national al asistentilor sociali din România.
(2) Calitatea de membru înceteaza în urmatoarele situatii:
a) la cerere;
b) prin deces;
c) în situatiile prevazute la art. 14 lit. b) si c);
d) în situatiile de incompatibilitate intervenite ulterior obtinerii calitatii de membru si nesolutionate în termen de 3 luni de la o înstiintare de avertisment a Colegiului.
Art. 30. - (1) Registrul national al asistentilor sociali din România cuprinde evidenta asistentilor sociali din România, a societatilor civile profesionale, a cabinetelor individuale si a celor asociate de asistenta sociala.
(2) Înregistrarea în Registrul national al asistentilor sociali din România se face o data cu înscrierea ca membru în Colegiu fie la sediul central al Colegiului, fie la sediile descentralizate din teritoriu, fie prin posta sau prin posta electronica.
Art. 31. - (1) Finantarea activitatii Colegiului este realizata din urmatoarele surse:
a) cotizatii ale membrilor;
b) donatii si sponsorizari;
c) finantari externe;
d) alte surse, conform legii.
 (2) Colegiul are obligatia de a publica un raport anual de activitate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

CAPITOLUL V Dispozitii finale si tranzitorii

Art. 32. - Federatia nationala a asistentilor sociali din România desemneaza un comitet de initiativa care convoaca Adunarea constitutiva a Colegiului formata din reprezentantii asistentilor sociali din fiecare judet al tarii, în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
Art. 33. - Adunarea constitutiva a Colegiului alege organele de conducere si adopta regulamentul de organizare si functionare în termen de 30 de zile de la data convocarii.
Art. 34. - (1) Persoanele fara studii de specialitate care îndeplinesc atributii ale asistentului social la momentul intrarii în vigoare a prezentei legi au dreptul sa desfasoare activitatile prevazute la art. 3, daca fac dovada ca sunt înscrise si frecventeaza cursurile unei institutii de învatamânt superior cu specializarea în asistenta sociala, institutie acreditata conform legii, în termen de 3 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(2) Persoanele care au absolvit o forma de învatamânt superior, acreditata conform legii, cu alta specializare decât asistenta sociala, cu o vechime de minimum 3 ani în domeniul asistentei sociale, având atributii de asistent social, au dreptul sa desfasoare activitatile prevazute la art. 3, daca fac dovada ca urmeaza studii postuniversitare în domeniul asistentei sociale, studii organizate de institutiile de învatamânt superior acreditate conform legii, în termen de 5 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3) Dovada înscrierii si frecventarii cursurilor sau, dupa caz, a studiilor postuniversitare, precum si a îndeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1) si (2) se face prin acte justificative care se depun la sediul Colegiului sau la sediile descentralizate din teritoriu ale acestuia si la organizatia sau institutia unde îsi desfasoara activitatea persoana respectiva. Depunerea actelor justificative se poate face personal sau acestea pot fi trimise prin posta.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.