PROCES VERBAL TAVOLO ROMANIA 14 MARTIE 2007
Data si locul de desfăşurare
14 martie 2007, ora 15:00, Parohia Bărăţia, strada Bărăţiei, nr. 27, sector 3, Bucureşti.
Participanti la intalnire:
1. Catedrala Sf. Iosif (Cristina Muzelak)
2. Cabinet Medical Baratia (Ilona Suciu)
3. Asociatia Fratii Maristi (Giorgios Vidalis)
4. Asociatia Mladita (Franca Catarci; Paolo Moggio)
5. Miscarea Ecleziala Carmelitana (Adriana Formenti)
6. Fundatia Padri Somaschi (padre Livio Valenti)
7. Centrul “Te Ascult” (Andreea Kramarik)
8. Alina Gal (studenta)
9. Asociatia Aproapele (Maricica Cihodaru; Ermina Galateanu)
10. Asociatia caritas Ambrosiana (Giorgia von Berger)
Cum la ultima intalnire Tavolo Romania am stabilit de comun acord tema intalnirii viitoare, s-a discutat cu aceasta ocazie despre proiecte care au fost aprobate si finantate de catre Uniunea Europeana.
Asociatia Aproapele a pus la dispozitie anumite documente referitoare la proiecte castigate in trecut, unul implementat doar de Romania si un altul in parteneriat cu o alta tara deja membra a Uniunii Europene.
Discutia referitoare la finantarile din partea Uniunii Europene a plecat de la existenta diverselor surse de finantare unde pot fi gasite noi linii de finantare pe domeniul social.
De la fondurile de preaderare la care Romania a participat, inainte de integrarea in Uniunea Europeana, acum, trebuie sa ne uitam la Fondurile Structurale – de postaderare – tinand cont de faptul ca intre cele doua tipuri de finantare exista o importanta diferenta: in timp ce fondurile Phare garantau o finantare integrala si imediata, fondurile Structurale prevad ca aplicantul sa dispuna de o „cota” initiala cu care se poate incepe proiectul urmand ca pe parcurs, in functie de documentele justificative ale cheltuielilor efectuate, sa se recupereze banii de la finantator.
Ultima linie de finantare utila pentru organizatiile care opereaza in Romania este reprezentata de fondurile de preaderare privitoare la programul Phare 2005-2008, in care se prevede ca se pot prezenta cereri pana la sfarsitul lui 2007 inclusiv.
Toate informatiile referitoare la modalitatea de acces, la participanti, modul de completare, scadentele, etc pot fi gasite pe internet pe site-ul Uniunii Europene si pe site-ul Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei (www.mmsf.ro).
De la aceasta prima introducere, mai generala, discutia s-a indreptat catre o descriere mai specifica referitoare la modul in care trebuiesc completate formularele de cerere de finantare.
Punctele principale in scrierea unui proiect se refera la scop, obiective, activitati si buget. Dupa scrierea proiectului, o parte la fel de importanta, daca proiectul a fost acceptat este reprezentata de raportarea finala.
In ceea ce priveste primele doua puncte de interes, trebuie sa tinem seama de faptul ca Uniunea Europeana ofera/da directive, ceea ce inseamna ca aproba si finanteaza in general acele proiecte care raspund obiectivelor urmarite (atat cele generale cat si cele anuale/specifice). Prin urmare, primordiale in scrierea unui proiect trebuie sa fie obiectivele urmarite de Uniunea Europeana. In acelasi timp nevoia din teritoriu trebuie sa fie scopul principal, in timp ce obiectivele specifice trebuie sa fie foarte clare, realiste si de atins (care pot fi realizate).
Apoi, bugetul, care trebuie sa fie foarte detaliat ceea ce inseamna ca tot ceea ce a fost prezentat in partea descriptiva a proiectului trebuie obigatoriu sa aiba un corespondent si in buget si sa fie coerent. Finantatorul este ineresat in special de verificarea bugetului pentru a se asigura ca aplicantul reuseste o gestionare adecvata a banilor ce urmeaza a fi directionati.
Fratele Vidalis a inclinat discursul catre un alt versant: mai exact cine poate aplica pentru o cerere de finantare? S-a precizat ca ceea ce conteaza este mai degraba sa atragi atentia prin documentele anexate si nu prin proiectul in sine. Fiecare program de finantare solicita ca aplicantul sa demonstreze ca are capacitatea de a duce mai departe un proiect finantat (prin propriile resurse, dupa incheierea perioadei de finantare).
Din acest motiv exista o serie de anexe care trebuie sa insoteasca cererea de finantare. Revenind din nou la buget unele cereri de finantare solicita ca organizatiile aplicante sa aiba cel putin trei ani de experienta in sectorul in care activeaza. In cazul in care organizatia face parte dintr-o filiala suficient de mare, si se poate demonstra acest lucru, este suficienta o existenta autonoma de 6 luni.
Maricica Cihodaru a subliniat importanta parteneriatului cu o organizatie mult mai mare. Cererile de finantare referitoare la proiecte ce vor fi implementate prin parteneriat au in general sanse mai mari sa fie selectate de catre Uniunea Europeana. Primariile si institutiile publice, in acelasi timp, au nevoie de colaborare cu sectorul privat (asociatii, organizatii) deoarece fondurile Structurale nu pot fi gestionate de catre institutiile publice. Sunt pretuite chiar si acele proiecte desfasurate in colaborare cu diverse state (atat europene cat si extra-europene).
In acelasi timp, in ce priveste proiectele care au sau care au avut succes in trecut pot reprezenta o buna recomandare pentru aplicant. Pe de alta parte, in acest moment pentru tarile proaspat aderante la Uniunea Europeana se ofera finantari in principal pe proiecte de formare a operatorilor din sectorul social.
Asociatia Mladita a pus in discutie existenta altor posibilitati de finantare ce implica realitatea romaneasca ce opereaza in social. De exemplu, Rotary Club a finantat proiecte (chiar daca sunt de fiecare data excluse finantarile contructiilor).
Exista apoi si Ambasadele (spre exemplu Ambasada Italiei a finantat multe proiecte in baza legii 112). De asemena statul roman a finantat multe proiecte in baza legii 34/ 1997.
Fratele Vidalis s-a interesat daca in Bucuresti exista birouri create si specializate pentru scriere de proiecte. Maricica Cihodaru a confirmat faptul ca acestea exista, dar ca desfasoara aceste servicii contracost indiferent daca finantarea pentru respectivul proiect va veni sau nu (proiectul a fost respins).
Ca o concluzie a acestei intalniri, Maricica Cihodaru a dorit sa afle opinia participantilor referitoare la Tavolo Romania precum si asupra ipotezei de incetare a activitatii
Asociatia Mladita a scos in relief faptul ca ar trebui incercat desfasurarea intregii activitati intr-o maniera diferita, punandu-se accentul pe lucruri utile pentru toti participantii. Propunerea venita din partea lor este aceea de creare a unui serviciu “a priori”, in sensul ca trebuie sa existe o entitate care sa “adune” informatii utile pentru toate organizatiile (de exemplu, daca apare o lege noua, o linie noua de finantare, etc) sa fie facute cunoscute si celorlalti participanti. In aceste conditii ne putem gandi la crearea unei retele.
S-a subliniat faptul ca dificultatea de a atinge rezultate concrete cu Tavolo Romania sta in aceea ca lipseste o coordonare a lucrului in retea, care reprezinta nodul principal, care stimuleaza, care gestioneaza totul in maniera functionala si eficienta. Pentru Padre Livio cauza abandonului multor participanti este legata in principal de aceasta carenta, atat in Romania cat si in Italia, lipseste din partea Asociatiei Aproapele o idee exacta despre ceea ce inseamna coordonarea, concept care nu trebuie sa fie confundat cu acela de “impartasire”. Nu are nici un sens sa continuam - ducerea mai departe – a Tavolo Romania in aceste conditii, in special neavand certitudinea ca Organizatia Caritas Ambrosiana are un real interes in continuarea si sustinerea acestei activitatii.
Maricica Cihodaru si-a exprimat nemultumirea pentru faptul ca, din punctul sau de vedere, multe din angajamentele asupra carora s-a cazut de acord la inceputul proiectului, din partea tuturor participantilor, nu au fost respectate. Propunerea Asociatiei Aproapele este ca o alta organizatie, membra a Tavolo Romania, sa-si asume responsabilitatea – secretariatului. Aceasta activitate solicita resurse materiale si umane care trebuie vazut si evaluat bine de unde pot fi luate.
La final s-a concluzionat suspendarea, momentana, a activitatii Tavolo Romania precum si trimiterea unui chestionar tuturor organizatiilor participante pentru verificarea disponibilitatii acestora de a duce mai departe aceasta activitate si, in caz pozitiv, adresarea unor propuneri referitoare la posibile modificari care sa raspunda la exigentele tuturor participantilor.